Cât costă asigurarea obligatorie PAD în 2026?

În 2026, prețul poliței obligatorii PAD este fixat prin lege în LEI (nu în euro): 130 lei pe an pentru locuințele de tip A (construite din beton, cărămidă arsă, piatră sau lemn) cu o sumă asigurată de 100.000 lei, și 50 lei pe an pentru locuințele de tip B (din chirpici, pământ bătut sau paiantă) cu o sumă asigurată de 50.000 lei. Tariful este identic la toți asigurătorii din piață, fiind colectat direct în contul PAID România.

Ce amendă risc dacă nu închei polița PAD?

Nerespectarea obligației de asigurare a locuinței constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 100 și 500 de lei, conform modificărilor aduse Legii nr. 260/2008. Sancțiunea este aplicată exclusiv de către primari sau de către persoanele împuternicite special de aceștia, amenda reprezentând un venit integral la bugetul local al primăriei pe raza căreia se află locuința.

Cine plătește asigurarea PAD la un apartament închiriat?

Obligația legală de a încheia polița PAD revine exclusiv proprietarului imobilului (persoană fizică sau juridică), niciodată chiriașului. Chiriașul poate opta, în mod voluntar sau prin clauze contractuale agreate cu proprietarul, pentru o poliță de răspundere civilă a chiriașului sau o asigurare pentru bunurile sale personale aduse în locuință.

Ce se întâmplă dacă apartamentul are mai mulți coproprietari?

Pentru o locuință aflată în coproprietate se emite o singură poliță PAD valabilă. Obligația legală este îndeplinită dacă cel puțin unul dintre coproprietari figurează ca asigurat pe poliță, nefiind necesară înscrierea tuturor deținătorilor. În cazul producerii unui dezastru acoperit de lege, despăgubirea se acordă tuturor coproprietarilor, repartizarea sumelor făcându-se proporțional cu cota de proprietate deținută de fiecare.

PAD 2026 — preț 130 / 50 lei, amendă și apartament închiriat

Răspuns direct: Polița PAD este o asigurare obligatorie prin lege pentru orice proprietate cu destinația de locuință din România, inclusiv pentru cele închiriate. În 2026, prețul primei anuale este de 130 lei (pentru locuințe tip A) și 50 lei (pentru locuințe tip B), iar amenda pentru lipsa acesteia este cuprinsă între 100 și 500 lei, fiind aplicată direct de primarul localității. Totuși, PAD acoperă exclusiv trei riscuri majore: cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Ea nu te protejează împotriva incendiilor, exploziilor sau a banalelor țevi sparte la baie — pentru acestea este absolut esențial să asociezi o asigurare facultativă clădire și bunuri și să soliciți o clauză de răspundere civilă chiriaș.

Subiectul asigurării locuințelor revine periodic în atenția proprietarilor din România, alimentat adesea de avertismentele din presă privind controalele primăriilor și amenzile aplicate celor care ignoră legea. Pentru un proprietar de apartament închiriat, această problemă este de două ori mai importantă: pe de o parte, există obligația legală strictă de conformare, iar pe de altă parte, expunerea imobilului la riscuri este mult mai ridicată atunci când în locuință locuiește o terță persoană.

În ciuda faptului că legea asigurării obligatorii a locuințelor împotriva dezastrelor naturale (Legea nr. 260/2008) este în vigoare de mulți ani, există încă o uriașă confuzie în rândul publicului larg cu privire la ce acoperă această poliță, cum s-au modificat tarifele exprimate din Euro în Lei în ultimii ani, cine este sancționat și cum se împart responsabilitățile într-un scenariu de coproprietate sau închiriere.

În acest ghid juridic și practic complet, analizăm tarifele și sumele asigurate în 2026, definim exact încadrarea locuințelor, demontăm scenariul „țeavă vs. cutremur” și explicăm pașii legali pe care trebuie să îi urmezi ca proprietar preventiv.

Cât costă asigurarea PAD în 2026? Tipuri de locuințe și sume asigurate

O schimbare fundamentală introdusă prin modificările aduse Legii nr. 260/2008 (în special prin Legea nr. 115/2023) a fost renunțarea completă la exprimarea primelor de asigurare în Euro (EUR) și trecerea la valori fixe în Lei (RON). Această măsură a eliminat riscul valutar și diferențele de curs bancar care îngreunau emiterea polițelor.

În 2026, încadrarea locuințelor, primele anuale pe care trebuie să le achiți și sumele maxime despăgubite de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România) sunt clar diferențiate în două categorii:

Tabel comparativ: Locuințe Tip A vs. Locuințe Tip B conform Legii 260/2008

Caracteristică tehnică și financiară	Locuință de Tip A (Materiale moderne)	Locuință de Tip B (Materiale tradiționale)
Materiale de construcție și structură	Clădiri cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn; pereți exteriori din cărămidă arsă, piatră sau alte materiale supuse unui tratament termic și/sau chimic (majoritatea apartamentelor de bloc și a caselor noi).	Clădiri cu pereți exteriori din cărămidă nearsă (chirpici), pământ bătut, paiantă sau alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic (case vechi din mediul rural).
Prima de asigurare anuală (Preț fix)	130 lei / an	50 lei / an
Suma asigurată obligatoriu (Plafon maxim)	100.000 lei (~20.000 EUR)	50.000 lei (~10.000 EUR)
Riscuri acoperite obligatoriu	Cutremur, inundații naturale (revărsări, precipitații), alunecări de teren.	Cutremur, inundații naturale (revărsări, precipitații), alunecări de teren.

Foarte important: Polița PAD este o asigurare socială cu un preț extrem de accesibil (practic, circa 11 lei pe lună pentru un apartament din beton), dar vine la pachet cu plafoane de despăgubire modeste. Suma de 100.000 lei este adesea insuficientă pentru a acoperi reconstrucția completă a unui apartament distrus integral de un cutremur major, motiv pentru care ea trebuie privită doar ca un punct de pornire obligatoriu.

Scenariu practic: Diferența dintre „țeavă spartă” și „cutremur”

Pentru a înțelege de ce doar asigurarea obligatorie PAD este o plasă de siguranță cu ochiuri foarte mari, să analizăm un scenariu de coșmar din viața reală a unui proprietar.

Scenariul 1: Cutremurul de pământ (Acoperit de PAD)

Andrei închiriază apartamentul său situat la etajul 3 al unui bloc din București Elenei. În timpul unui seism major de 6,2 grade pe scara Richter, blocul suferă avarii structurale grave: pereții apartamentului se crapă profund, iar locuința devine temporar nelocuibilă. Ce se întâmplă legal? Deoarece avariile au fost provocate direct de un cutremur (unul dintre cele trei riscuri PAD), Andrei va depune dosarul de daună la PAID România prin asigurătorul său și va primi o despăgubire calculată în limita a maximum 100.000 lei pentru reparații, pe baza fișei tehnice de evaluare a structurii.

Scenariul 2: Țeava spartă de la baie (Complet EXCLUS de la PAD)

Într-o noapte de weekend, în timp ce Elena este plecată din localitate, racordul flexibil de la bateria chiuvetei de la baie se sparge sub presiunea apei. Apa inundă apartamentul timp de 6 ore: parchetul din living este distrus complet, mobilierul din MDF se umflă, iar apa se infiltrează în tavanul apartamentului vecinului de jos, distrugându-i finisajele din sufragerie. Costul total estimat al pagubelor este de 18.000 de lei pentru apartamentul lui Andrei și 7.000 de lei pentru vecinul de jos.

Ce se întâmplă legal în acest caz? Andrei sună disperat la asigurător crezând că polița sa PAD îl va salva, deoarece a auzit cuvântul „inundație”. Răspunsul asigurătorului este un refuz categoric. Polița PAD acoperă exclusiv inundațiile provocate de fenomene naturale (revărsări de râuri, viituri sau acumulări masive de apă din precipitații abundente venite din exterior). Inundațiile provocate de avariile instalațiilor interioare de apă (țevi sparte, defecte de robineți) sunt strict excluse.

Fără o asigurare facultativă clădire și bunuri valabilă, Andrei va trebui să suporte din buzunarul propriu refacerea apartamentului său și, mai mult, va fi direct răspunzător legal pentru despăgubirea vecinului de jos. Dacă vrei să înțelegi cum poți evita astfel de conflicte locative și cum se gestionează regresul asigurătorilor în caz de avarii de apă, consultă analiza noastră completă inundație chiriaș: regres asigurător.

Cine încheie și plătește asigurarea dacă apartamentul are mai mulți coproprietari?

O altă problemă de drept civil care generează adesea dispute administrative este cazul imobilelor moștenite sau achiziționate de mai mulți membri ai aceleiași familii (de exemplu, frați care dețin un apartament în cotă-parte de 50%-50% în urma unei succesiuni).

Conform directivelor oficiale ale PAID România și jurisprudenței Legii nr. 260/2008, regulile sunt extrem de clare și menite să simplifice birocrația de emitere:

O singură poliță pentru o singură locuință: Indiferent de numărul de coproprietari înscriși în Cartea Funciară (de la 2 la 10 persoane), pentru un apartament se emite o singură poliță PAD anuală, cu plata unei singure prime de 130 lei. Obligația de asigurare este considerată pe deplin îndeplinită la nivel de locuință.
Un singur asigurat înscris pe poliță: Nu este necesară introducerea tuturor numelor și CNP-urilor coproprietarilor în contractul de asigurare, procedură care ar bloca sistemele informatice și ar genera erori de emitere. Este suficient ca unul singur dintre coproprietari să semneze polița și să fie înregistrat ca titular al asigurării („asigurat”).
Cum se împart despăgubirile în caz de daună? În situația nedorită a producerii unui dezastru acoperit de asigurare, PAID România nu va plăti întreaga sumă exclusiv titularului înscris pe poliță, ci va repartiza despăgubirea cuvenită către toți coproprietarii reali, proporțional cu cota de proprietate deținută de fiecare. Această verificare se realizează obligatoriu la momentul deschiderii dosarului de daună, în baza actelor oficiale de proprietate actualizate (contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor etc.).

Amenda pentru lipsa poliței PAD: Cine o aplică și unde merg banii?

Nerespectarea obligației legale de a deține o poliță PAD valabilă constituie contravenție conform Articolului 22 din Legea nr. 260/2008.

Valoarea amenzii: Este cuprinsă în intervalul de la 100 la 500 de lei.
Cine constată și aplică sancțiunea? Aceasta este o atribuție exclusivă a primarilor localităților (comune, orașe, municipii sau sectoarele municipiului București) ori a persoanelor special împuternicite de aceștia (inspectori din cadrul direcțiilor locale de urbanism sau poliția locală).
Unde se varsă banii din amenzi? Sumele colectate din aceste sancțiuni devin venituri integrale la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia este înregistrat imobilul neasigurat.

De ce se aplică atât de rar aceste amenzi?

Deși PAID România oferă primăriilor acces facil la baza de date centralizată pentru a corela adresele asigurate cu bazele de date de la Direcțiile de Taxe și Impozite Locale (DITL) pentru a identifica instant proprietarii neconformi, în realitate numărul amenzilor aplicate în țară este extrem de mic. Primarii, fiind personaje politice alese prin vot direct, evită să își asume rolul nepopular de a trimite amenzi masive în rândul comunității lor.

Cu toate acestea, lipsa unei amenzi nu înseamnă lipsa riscurilor. În ultimii ani, legislația s-a înăsprit pe o altă cale mult mai eficientă: societăților de asigurări le este strict interzis prin lege să mai emită asigurări facultative pentru o locuință care nu are încheiată în prealabil o poliță obligatorie PAD. Practic, dacă vrei să îți protejezi apartamentul premium de incendiu sau inundație, ești forțat să cumperi mai întâi PAD-ul de 130 lei, sistemul informatic verificând automat existența acestuia la nivel național.

Cele 3 straturi de protecție pentru un apartament închiriat

Pentru a dormi liniștit în calitate de proprietar care își lasă bunul cel mai de preț pe mâna altora, specialiștii Renzi recomandă aplicarea unei strategii de protecție structurată pe trei straturi distincte:

Stratul 1: Asigurarea Obligatorie PAD
- Plătită de: Proprietar.
- Rol: Asigură conformarea legală în fața primăriei și oferă suport financiar de bază (100.000 lei) în cazul producerii unui cutremur sau a unor inundații majore de teren.
Stratul 2: Asigurarea Facultativă Clădire și Bunuri
- Plătită de: Proprietar (recomandat, pentru a păstra controlul poliței).
- Rol: Acoperă restul riscurilor reale de zi cu zi: incendii, explozii (de exemplu, o acumulare de gaze), furtul dotărilor din interior, avariile accidentale ale instalațiilor sanitare și de încălzire (țeava spartă) și oferă un plafon de despăgubire egal cu valoarea reală de piață a apartamentului.
Stratul 3: Clauza de Răspundere Civilă (RC) a Chiriașului
- Solicitată prin: Clauze speciale introduse în contractul de închiriere.
- Rol: Obligă chiriașul să dețină o poliță de răspundere civilă personală. Dacă dauna (cum ar fi o inundație la bloc sau un incendiu pornit de la o tigaie uitată pe foc) este provocată exclusiv din neglijența dovedită a chiriașului, asigurătorul tău își va recupera pagubele plătite ție prin regres direct de la polița RC a chiriașului, protejându-vă pe amândoi de faliment personal.

Concluzie: Conformarea este ieftină, lipsa ei te poate ruina

La un cost anual de doar 130 de lei, ignorarea asigurării obligatorii PAD nu este o decizie economică înțeleaptă, ci o neglijență extrem de riscantă. Pe lângă expunerea în fața amenzilor contravenționale de până la 500 de lei, te lipsești de dreptul de a încheia o asigurare facultativă care ar putea să îți protejeze economiile de o viață în fața unor evenimente mult mai frecvente, cum sunt avariile tehnice din apartamentele de bloc.

Ca proprietar responsabil în 2026, asigură-te că polițele tale sunt mereu active, utilizează sisteme de monitorizare digitală sau aplică pentru remindere automate de plată și, cel mai important, colaborează cu chiriașul tău într-un cadru contractual impecabil pentru a vă asigura o relație sigură și stabilă pe termen lung.

Dacă vrei să înțelegi mai în detaliu scenariile juridice complexe din blocurile de locuințe și cum te poți proteja eficient de neînțelegerile dintre vecini, îți recomandăm să citești ghidul nostru extins despre PAD vs. asigurarea facultativă a locuinței închiriate.