Moștenire apartament cu chiriaș — succesiune și închiriere

Moștenire apartament cu chiriaș contract închiriere

Ce se întâmplă cu contractul după decesul proprietarului: coproprietari, succesiune, notificare chiriaș, ANAF și administrare interimară.

Renzi Logo

Renzi

Publicat la 29 iunie 2026

Actualizat la 29 iunie 2026

6 min. timp de lectură

Pe scurt: Dacă ai moștenit un apartament în care locuiește un chiriaș, contractul de închiriere nu își pierde valabilitatea — conform art. 1820 din Codul civil, moștenitorii preiau automat poziția proprietarului decedat. Procesul necesită deschiderea succesiunii, notificarea oficială a chiriașului, actualizarea detaliilor fiscale la ANAF și luarea unei decizii: păstrarea chiriașului sau vânzarea apartamentului cu chiriaș în el.


Decesul unei persoane dragi aduce, pe lângă durerea sufletească, și o serie de responsabilități administrative și juridice complexe. Atunci când masa succesorală (moștenirea) include un apartament care este închiriat în mod oficial, moștenitorii se confruntă adesea cu o dilemă: ce se întâmplă cu contractul de închiriere existent? Are chiriașul dreptul să rămână în casă? Cui trebuie să îi plătească chiria în perioada în care se dezbate succesiunea?

În legislația din România, contractul de închiriere este extrem de bine protejat în fața unor astfel de evenimente. În acest ghid complet, vom analiza pașii legali pe care trebuie să îi parcurgă moștenitorii unui apartament închiriat, cum se gestionează relația cu chiriașul în perioada de tranziție, ce obligații fiscale apar la ANAF și cum se iau deciziile în cazul în care există mai mulți coproprietari.


Ce spune legea: Transmisiunea contractului la moștenitori

Spre deosebire de alte tipuri de contracte care se sting la decesul uneia dintre părți, contractul de locațiune (închiriere) supraviețuiește decesului locatorului (proprietarului).

1. Continuitatea contractului: Art. 1820 din Codul civil

Conform art. 1820 alin. (1) din Codul civil:

„Locațiunea nu încetează prin moartea locatorului sau a locatarului.”

Acest lucru înseamnă că moștenitorii defunctului preiau contractul exact în starea în care se afla la momentul decesului. Ei nu pot cere evacuarea chiriașului doar pentru că proprietarul a murit și nici nu pot modifica unilateral chiria sau alte clauze înainte de expirarea termenului contractual. Toate drepturile (încasarea chiriei, vizitarea spațiului în condițiile agreate) și toate obligațiile (efectuarea reparațiilor necesare, returnarea garanției la plecare) trec asupra moștenitorilor.

Pentru o analiză mai largă a acestui subiect, inclusiv ce se întâmplă în cazul nefericit al decesului chiriașului, consultă ghidul nostru despre moartea chiriașului sau a proprietarului și efectele sale asupra contractului.

2. Opozabilitatea contractului: Art. 1811 din Codul civil

Dacă contractul de închiriere a fost înregistrat la ANAF sau notat în Cartea Funciară a imobilului înainte de deces, acesta este pe deplin opozabil moștenitorilor (sau oricărui viitor cumpărător). Moștenitorii sunt obligați prin lege să respecte contractul până la termenul stabilit.

3. Subrogarea în drepturi: Art. 1813 din Codul civil

Moștenitorii se subrogă în toate drepturile și obligațiile locatorului inițial. Ei devin noii „proprietari” în ochii contractului, chiar și înainte de finalizarea formală a succesiunii, având calitatea de succesibili (moștenitori prezumtivi).


Ghidul moștenitorilor: Pașii legali de urmat pas cu pas

Pentru a evita blocajele financiare și problemele cu ANAF, moștenitorii trebuie să urmeze o procedură clară:

Pasul 1: Deschiderea succesiunii la notar

Primul pas este obținerea certificatului de deces al proprietarului și deschiderea procedurii succesorale la un birou notarial din raza ultimului domiciliu al defunctului. Notarul va inventaria toate bunurile (inclusiv apartamentul) și va stabili cine sunt moștenitorii legali sau testamentari.

Pasul 2: Notificarea oficială a chiriașului

Este extrem de important să comunicați cu chiriașul imediat ce este posibil. Trimiteți-i o notificare scrisă (prin e-mail sau scrisoare recomandată) în care îi aduceți la cunoștință:

  1. Decesul proprietarului inițial.
  2. Faptul că a fost deschisă procedura de succesiune.
  3. Instrucțiuni clare de plată: Unde trebuie plătită chiria de acum înainte?
    • De regulă, dacă contul bancar al defunctului a fost blocat de bancă în urma decesului, moștenitorii pot deschide un cont de tip „succesiune” sau pot indica în scris, sub semnătura tuturor moștenitorilor prezumtivi, un cont IBAN al unuia dintre ei unde chiriașul să vireze banii în siguranță.
    • Sfat: Chiriașul nu trebuie să oprească plățile! Dacă nu știe cui să plătească, el poate consemna sumele la dispoziția succesiunii prin intermediul unui executor judecătoresc sau al unei bănci (consemnare la CEC Bank), pentru a evita să fie acuzat de neplată.

Pasul 3: Obținerea Certificatului de Moștenitor

După finalizarea dezbaterii succesorale, notarul va elibera Certificatul de Moștenitor. Acesta este documentul oficial care atestă calitatea voastră de noi proprietari ai apartamentului și în baza căruia se va face intabularea dreptului de proprietate în Cartea Funciară.

Pasul 4: Actualizarea datelor la ANAF (Formularul C168)

Odată obținut certificatul de moștenitor, trebuie să intrați în deplină legalitate fiscală:

  • Depuneți la ANAF o cerere de modificare a titularului contractului de închiriere (formularul C168 actualizat), anexând copia contractului de închiriere inițial și copia certificatului de moștenitor.
  • Fiecare moștenitor va trebui să depună propria Declarație Unică (Formularul 212) pentru a declara veniturile din chirie conform cotei sale de proprietate.

Pasul 5: Verificarea și actualizarea asigurărilor imobilului

Nu uitați de asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) și de cea facultativă. Notificați compania de asigurări despre schimbarea proprietarului pentru ca polițele să rămână valabile și să acopere eventualele riscuri (inundații, incendii).


Coproprietatea între moștenitori: Cum se iau deciziile?

De cele mai multe ori, un apartament este moștenit de mai multe persoane (de exemplu, doi frați în cote egale de 50% fiecare, sau soțul supraviețuitor și copiii). Acest lucru creează o stare de coproprietate (indiviziune).

Cum se administrează contractul în coproprietate?

Conform regulilor coproprietății din Codul civil:

  • Acte de administrare (închirierea pe termen scurt, sub 3 ani): Pot fi decise cu acordul coproprietarilor care dețin majoritatea cotelor-părți (mai mult de jumătate).
  • Acte de dispoziție (închirierea pe termen lung, peste 3 ani, vânzarea sau ipotecarea): Necesită unanimitate (acordul scris al tuturor coproprietarilor).

Prin urmare, dacă unul dintre frați vrea să prelungească contractul chiriașului pe încă 5 ani, dar celălalt frate se opune, contractul nu poate fi prelungit legal pe această durată fără acordul ambilor.

Declararea veniturilor și plata impozitelor

Fiecare coproprietar este un contribuabil independent în ochii ANAF. Impozitul pe chirie în 2026 este de 10% aplicat la venitul net (venitul brut minus o cotă forfetară de cheltuieli de 20%, rezultând un impozit efectiv de 8% din chiria brută).

  • Exemplu: Chiria lunară este de 500 EUR. Doi frați moștenesc apartamentul în cote egale de 50% fiecare.
  • Fiecare frate încasează teoretic 250 EUR/lună.
  • Fiecare frate trebuie să depună Declarația Unică pentru venitul său anual brut de 3.000 EUR (echivalentul în RON) și să plătească impozitul aferent de 10% din venitul net fiscal.
  • De asemenea, fiecare frate trebuie să verifice dacă veniturile sale extrasalariale totale depășesc pragurile pentru plata CASS (6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară). Pentru a înțelege impactul taxelor asupra veniturilor nete din chirie, citește analiza noastră despre impozitul pe proprietate și impactul său asupra chiriei nete.

Cazul moștenitorilor din Diaspora

Milioane de români locuiesc în străinătate și se trezesc în situația de a moșteni proprietăți în România. Dacă te afli în această situație, administrarea unui apartament cu chiriaș de la mii de kilometri distanță poate părea un coșmar logistic.

Soluția: Procură specială sau Property Management

  • Procura notarială de administrare: Te poți prezenta la consulatul sau ambasada României din țara în care locuiești pentru a autentifica o procură specială prin care împuternicești o persoană de încredere din România (o rudă, un prieten) să te reprezinte la notar pentru succesiune, să semneze actele cu chiriașul și să înregistreze contractul la ANAF.
  • Property Management profesional: O alternativă mult mai sigură și lipsită de stres este angajarea unei firme specializate în administrarea proprietăților sau utilizarea unei platforme moderne de property management. Aceasta va prelua relația cu chiriașul, va monitoriza plățile și utilitățile și se va asigura că totul decurge impecabil. Pentru detalii despre cum poți gestiona totul de la distanță, citește ghidul nostru complet pentru proprietarii din străinătate.

Decizia finală: Păstrezi chiriașul sau vinzi apartamentul?

După finalizarea succesiunii, moștenitorii au de luat o decizie strategică privind viitorul proprietății:

  1. Păstrarea chiriașului existent: Dacă chiriașul este serios, plătește la timp și are grijă de casă, păstrarea lui este cea mai inteligentă decizie economică. Evitați perioadele de neocupare, costurile cu igienizarea și comisioanele agențiilor imobiliare pentru găsirea unui nou locatar. Când contractul actual expiră, puteți semna o prelungire oficială; vezi cum se face acest lucru fără bătăi de cap în articolul nostru despre reînnoirea contractului de închiriere fără frictiuni.
  2. Vânzarea apartamentului cu tot cu chiriaș: Dacă moștenitorii au nevoie urgentă de lichidități sau nu se înțeleg privind administrarea comună, apartamentul poate fi vândut. Prezența unui chiriaș stabil poate fi un argument de vânzare excelent pentru investitorii care caută randament imediat. Totuși, trebuie să respecți drepturile chiriașului conform contractului existent; citește analiza noastră despre efectele vânzării unui apartament cu chiriaș în el.

Checklist: moștenitor cu apartament închiriat

Dacă te afli în situația de a moșteni un imobil cu chiriași, iată principalele acțiuni pe care trebuie să le ai în vedere pentru o tranziție fără riscuri legale sau fiscale:

  • Notificarea imediată a chiriașului: Comunică în scris decesul proprietarului și stabilește de comun acord un cont interimar de plată a chiriei (fie contul defunctului, fie un cont agreat în scris de toți succesorii prezumtivi) pentru a preveni acumularea de restanțe sau blocaje de plată.
  • Atenție la actele de acceptare tacită (Art. 1110 C. civ.): Gestionarea directă a imobilului (încasarea chiriilor, efectuarea de reparații definitive sau plata impozitelor) reprezintă acte de administrare definitivă sau folosință ce atrag acceptarea tacită a întregii moșteniri (inclusiv a pasivului/datoriilor defunctului).
  • Dezbaterea succesiunii la notar în termenul fiscal: Deschide procedura succesorală și urmărește obținerea Certificatului de Moștenitor în maximum 2 ani de la data decesului pentru a beneficia de scutirea de 1% impozit pe moștenire (art. 111 alin. 3 Cod Fiscal).
  • Stabilirea cotelor de proprietate și a deciziilor: Dacă sunt mai mulți moștenitori (indiviziune), stabiliți clar modul de administrare. Deciziile de administrare (închirieri sub 3 ani) necesită majoritate, iar cele de dispoziție (închirieri lungi, vânzare) necesită acordul unanim al tuturor coproprietarilor.
  • Actualizarea datelor la ANAF (C168 și Declarația Unică): După eliberarea Certificatului de Moștenitor, depuneți noul Formular C168 la ANAF pentru actualizarea titularilor contractului de chirie și depuneți Declarația Unică (Formularul 212) pentru declararea individuală a veniturilor, proporțional cu cota-parte din proprietate.
  • Transferul utilităților și actualizarea asigurărilor: Notifică asociația de proprietari și furnizorii de utilități pentru transferul contractelor pe numele noilor proprietari, și contactează asigurătorul pentru actualizarea polițelor obligatorii (PAD) și facultative.

Concluzie

Moștenirea unui apartament închiriat nu trebuie să fie o sursă de stres sau conflicte juridice. Codul civil român oferă un cadru foarte clar și protector, asigurând continuitatea contractului de închiriere (art. 1820 C. civ.) și protejând atât drepturile chiriașului la locuire, cât și drepturile moștenitorilor la încasarea veniturilor.

Cheia unei tranziții line este comunicarea rapidă și transparentă cu chiriașul, urmată de parcurgerea riguroasă a pașilor legali pentru stabilirea calității de moștenitor și conformarea fiscală la ANAF.


Articole utile pentru moștenitori și proprietari

Întrebări frecvente

Contractul de închiriere încetează automat la moartea proprietarului?

Nu, contractul nu încetează. Conform art. 1820 din Codul civil, locațiunea continuă și produce efecte depline față de moștenitorii proprietarului decedat. Aceștia preiau automat toate drepturile și obligațiile defunctului, inclusiv dreptul de a încasa chiria și obligația de a asigura folosința liniștită a spațiului.

Unde trebuie să plătească chiriașul chiria până la finalizarea succesiunii?

Chiriașul trebuie notificat în scris de către moștenitori cu privire la deces. Până la obținerea Certificatului de Moștenitor, moștenitorii prezumtivi pot agrea de comun acord un cont bancar interimar sau chiriașul poate continua să plătească în contul defunctului (dacă nu a fost blocat de bancă) ori să consemneze sumele la dispoziția succesiunii pentru a evita acumularea de restanțe.

Cum se declară veniturile din chirie la ANAF dacă sunt mai mulți moștenitori?

După finalizarea succesiunii, fiecare moștenitor devine coproprietar pe o cotă-parte din apartament (de exemplu, 50% fiecare dintre doi frați). Fiecare coproprietar are obligația de a depune propria Declarație Unică (Formularul 212) la ANAF, declarându-și cota-parte din venitul brut obținut din chirie și plătind impozitul aferent de 10% (și CASS dacă este cazul).

Etichete articol:mosteniresuccesiunechiriasproprietarilegal
Vezi toate etichetele.

200+ proprietari · Renzi

Rezervă-mi locul