Garant la contractul de închiriere — când merită și cum îl verifici

Chiriașul propune garant (codebitor): ce semnează, ce răspundere are, clauze contract, alternative la garanția în numerar și când refuzi.
Renzi
Publicat la 29 iunie 2026
Actualizat la 29 iunie 2026
8 min. timp de lectură
Pe scurt: Când un potențial chiriaș (cum ar fi un student, un tânăr la început de drum sau un expat fără istoric de credit în România) propune un garant personal (părinte, rudă sau prieten), aceasta este o metodă excelentă de a reduce riscul de neplată. Din punct de vedere legal, garantul este un fideiusor (art. 2280 Cod civil). Pentru ca garanția să fie eficientă, contractul trebuie să prevadă răspunderea solidară a garantului și renunțarea expresă la beneficiile de discuțiune și diviziune.
Închirierea unei proprietăți imobiliare implică întotdeauna un anumit grad de risc financiar pentru proprietar. Ce se întâmplă dacă chiriașul își pierde locul de muncă? Ce se întâmplă dacă acumulează restanțe uriașe la utilități și apoi dispare?
Pentru a se proteja, majoritatea proprietarilor solicită o garanție în numerar (depozit de garanție). Însă, în cazul unor categorii de chiriași — cum sunt studenții sau persoanele aflate la începutul carierei — plata unei garanții cash substanțiale (de exemplu, echivalentul a 2 sau 3 luni de chirie) plus chiria pe prima lună în avans poate fi o barieră financiară de netrecut.
În astfel de situații, o soluție extrem de populară în Occident și din ce în ce mai utilizată și în România este garantul personal (sau codebitorul garant). În acest articol, vom analiza cum funcționează această garanție din punct de vedere legal conform Codului civil român, cum se redactează clauzele contractuale pentru a fi cu adevărat protejat și cum poți verifica bonitatea unui garant.
Ce este un garant personal? Definiția legală din Codul civil
În limbajul de zi cu zi, îi spunem „garant” sau „codebitor”. În limbajul juridic al Codului civil român, această figură se numește fideiusor, iar contractul prin care acesta se angajează să garanteze obligațiile altcuiva se numește fideiusiune (sau cauțiune).
Conform art. 2280 din Codul civil:
„Fideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obligă față de cealaltă parte, care are într-un alt raport obligațional calitatea de creditor, să execute, cu titlu gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută.”
În contextul unei chirii, creditorul ești tu (proprietarul), debitorul principal este chiriașul, iar fideiusorul este garantul (de exemplu, tatăl studentului care închiriază apartamentul).
Regula crucială: Fideiusiunea nu se prezumă!
Conform art. 2282 din Codul civil, fideiusiunea trebuie asumată în mod expres printr-un înscris (autentic sau sub semnătură privată), sub sancțiunea nulității absolute. Asta înseamnă că nu poți susține în fața unui judecător că „tatăl chiriașului mi-a promis la telefon că plătește el dacă sunt probleme”. Garantul trebuie să semneze fizic contractul de închiriere sau un act adițional, asumându-și în mod explicit calitatea de garant.
Limitele legale ale garanțiilor în România
Deși legislația română nu impune o limită maximă pentru valoarea garanției în numerar (depozitului de garanție) în contractele de închiriere private dintre particulari (spre deosebire de alte țări europene sau de regimul locuințelor sociale reglementat de Legea nr. 114/1996), există clauze abuzive pe care legea le interzice cu desăvârșire.
Conform art. 1826 din Codul civil și art. 22 din Legea nr. 114/1996, sunt considerate nule de drept (nescrise) următoarele clauze contractuale:
- Obligarea chiriașului să plătească în avans sume pentru reparații care cad în sarcina proprietarului.
- Obligarea chiriașului să încheie o poliță de asigurare cu un asigurător impus în mod exclusiv de către proprietar.
- Stabilirea unei răspunderi colective sau indivizibile a chiriașilor din apartamente diferite situate în același imobil pentru degradarea spațiilor comune.
- Exonerarea proprietarului de obligațiile sale legale de întreținere și reparații structurale.
Prin urmare, deși poți solicita un garant personal pentru a acoperi riscurile de neplată, nu poți folosi acest instrument sau contractul de închiriere pentru a impune obligații abuzive sau plăți în avans nejustificate pentru reparații estimate unilateral.
Garant vs. Depozit cash vs. Asigurare de chirie
Fiecare instrument de garantare are avantaje și dezavantaje. Iată un tabel comparativ care te va ajuta să înțelegi unde se situează garantul personal:
| Caracteristică | Garanția cash (depozit) | Garantul personal (Fideiusor) | Asigurarea de chirie |
|---|---|---|---|
| Ce reprezintă? | O sumă de bani blocată la proprietar (1-2 luni de chirie). | O persoană terță care garantează cu toate veniturile și bunurile sale. | O poliță de asigurare emisă de o companie financiară. |
| Ce acoperă? | Daune fizice, utilități neplătite, restanțe mici de chirie. | Chiriile restante pe termen lung, utilități mari, daune majore. | Chiriile neplătite (în limita clauzelor și a franșizei). |
| Disponibilitate | Imediată. Proprietarul are banii fizic în mână. | Necesită notificare și, eventual, executare silită dacă refuză plata. | Necesită aprobarea dosarului de daună de către asigurător. |
| Dezavantaj | Sumă limitată. Nu acoperă restanțe mari de chirie. | Executarea silită a unei persoane fizice poate dura. | Costuri anuale (prime de asigurare), multe excluderi contractuale. |
Strategia ideală: Combinarea instrumentelor
Cea mai sigură abordare pentru un proprietar este să nu renunțe complet la garanția cash, ci să o combine cu garantul personal.
- Solicită o garanție cash de 1 lună (pe care o păstrezi pentru a acoperi eventualele stricăciuni fizice la plecare, cum ar fi un perete murdărit sau o ușă spartă, situații care se rezolvă rapid cu sume mici).
- Solicită un garant personal (care să acopere riscul major de neplată a chiriei pe 3-4 luni sau facturile uriașe la utilități pe timp de iarnă).
Pentru a înțelege cum se gestionează corect depozitul în numerar și ce poți reține legal din el, citește ghidul nostru despre reținerea garanției pentru stricăciuni și uzură normală.
Cum verifici bonitatea unui garant
Un garant este util doar dacă are cu ce să plătească. Dacă accepți ca garant un prieten al chiriașului care nu are un loc de muncă stabil sau nu realizează venituri declarate, garanția ta este egală cu zero.
Atunci când chiriașul îți propune un garant, tratează-l pe acesta din urmă cu aceeași seriozitate cu care l-ai trata pe chiriașul însuși. Solicită următoarele documente și informații:
- Copie după actul de identitate (CI): Pentru a-i verifica identitatea și domiciliul stabil. Conform art. 2285 din Codul civil, garantul propus trebuie să aibă domiciliul în România și să aibă bunuri suficiente pentru a garanta obligația, în afară de cazul în care proprietarul acceptă altfel.
- Dovada veniturilor:
- Dacă este angajat: adeverință de salariu sau extras de cont care să arate încasarea salariului pe ultimele 3 luni.
- Dacă este pensionar: cuponul de pensie.
- Dacă este administrator de firmă: bilanțul contabil sau dovezi privind dividendele încasate.
- Verificarea bonității: Poți efectua o verificare rapidă în bazele de date publice (cum ar fi portalul instanțelor de judecată pentru a vedea dacă are procese active de executare silită). Pentru mai multe detalii despre cum poți face aceste verificări în mod legal, consultă ghidul nostru despre cum verifici bonitatea unui chiriaș prin ANAF sau Biroul de Plăți Insolvent.
Clauze esențiale: Cum formulezi corect fideiusiunea în contract
Dacă redactezi greșit clauza de garantare, riști ca garantul să scape de obligații folosindu-se de portițele legale oferite de Codul civil pentru fideiusorii simpli.
Capcana legii: Beneficiul de discuțiune și de diviziune
În mod implicit, un fideiusor simplu beneficiază de:
- Beneficiul de discuțiune (art. 2294 C. civ.): Garantul are dreptul să îți ceară să îl urmărești și să îl execuți silit mai întâi pe chiriașul principal. Doar dacă chiriașul nu are absolut niciun bun sau venit, te poți îndrepta împotriva garantului. Acest proces poate dura ani de zile.
- Beneficiul de diviziune (art. 2298 C. civ.): Dacă există mai mulți garanți, datoria se împarte automat între ei, neputând cere întreaga sumă de la unul singur.
Soluția: Fideiusiunea solidară
Pentru a anula aceste beneficii și a avea o garanție de fier, trebuie să stipulezi în mod expres în contract că garantul este fideiusor solidar și codebitor solidar.
Conform art. 2300 din Codul civil (Fideiusiunea solidară):
„Atunci când se obligă împreună cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discuțiune și de diviziune.”
Model de clauză contractuală recomandat:
„Subsemnatul/a [Nume Garant], identificat/ă cu CI seria […] nr. […], CNP […], cu domiciliul în […], intervine în prezentul contract în calitate de Fideiusor Solidar și Codebitor Solidar al Chiriașului. Garantul declară în mod expres că renunță la beneficiile de discuțiune și de diviziune prevăzute de Codul civil și se obligă, în mod necondiționat și solidar cu Chiriașul, la îndeplinirea tuturor obligațiilor decurgând din prezentul contract (plata chiriei, a utilităților, a penalităților de întârziere și a eventualelor daune aduse imobilului), pe întreaga durată a contractului și a eventualelor prelungiri ale acestuia.”
Când merită să accepți un garant și când este mai bine să refuzi
Când merită (Scenarii ideale):
- Chiriașul este student: Părinții au venituri stabile și sunt dispuși să garanteze în scris pentru copilul lor. Acesta este cel mai frecvent și mai sigur scenariu. Pentru a înțelege mai bine dinamica acestui tip de închiriere, citește ghidul nostru complet pentru închirierea către studenți.
- Chiriașul este expat sau străin nou-venit în țară: Nu are istoric de muncă în România, dar compania angajatoare sau un partener local cu venituri solide acceptă să semneze ca garant.
- Chiriașul este un freelancer sau PFA la început de drum: Veniturile sale sunt variabile, dar un membru al familiei cu salariu fix garantează contractul.
Când este mai bine să refuzi:
- Garantul refuză să prezinte documente de venit: Dacă îți cere să îl crezi pe cuvânt, refuză politicos.
- Garantul nu are domiciliul în România: Dacă părinții chiriașului locuiesc în afara Uniunii Europene și nu au bunuri în România, executarea lor silită în caz de neplată va fi practic imposibilă.
- Relația dintre garant și chiriaș este neclară: Dacă garantul este un simplu cunoscut sau o cunoștință ocazională, există un risc uriaș ca acesta să încerce să conteste semnătura sau să refuze plata la prima problemă.
Cum acționezi practic în caz de neplată
Dacă chiriașul tău începe să acumuleze restanțe, nu aștepta ca datoria să devină uriașă. Fluxul de acțiune trebuie să fie rapid și bine structurat:
- Notifică în scris atât chiriașul, cât și garantul în prima zi de întârziere după scadență. Trimite un SMS/e-mail prietenos, dar oficial. De multe ori, garantul (părintele) nu știe că tânărul nu a plătit chiria și va achita datoria imediat pentru a evita problemele.
- Trimite o notificare formală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dacă întârzierea depășește 10-15 zile, trimite o notificare oficială la adresele de domiciliu ale ambilor, menționând suma datorată și termenul limită de plată.
- Folosește caracterul de titlu executoriu al contractului. Dacă ai înregistrat contractul la ANAF (lucru extrem de recomandat și obligatoriu pentru persoanele fizice), acesta constituie titlu executoriu pentru plata chiriei. Asta înseamnă că poți merge direct la un executor judecătoresc pentru a demara executarea silită (poprire pe conturi, sechestru pe bunuri) atât împotriva chiriașului, cât și a garantului solidar, fără a mai trece printr-un proces lung în instanță. Pentru a afla cum funcționează recuperarea datoriilor prin executor, citește articolul nostru despre recuperarea chiriilor restante prin ordonanță de plată și executare.
Checklist: când accepți un garant personal
Dacă decizi să accepți un garant personal pentru a securiza contractul de închiriere, asigură-te că bifezi următoarele puncte esențiale înainte de a preda cheile apartamentului:
- Verificarea domiciliului stabil: Garantul are domiciliul stabil în România și bunuri sau venituri urmăribile pe teritoriul țării, conform cerințelor art. 2285 din Codul civil.
- Dovada veniturilor certe: Solicită documente oficiale recente (adeverință de salariu, extras de cont pe ultimele 3 luni sau cupon de pensie) pentru a te asigura că garantul are capacitatea financiară de a acoperi datoria în caz de neplată.
- Semnarea fizică sau electronică calificată: Garantul trebuie să semneze personal contractul de închiriere sau un act adițional de fideiusiune. Reține că fideiusiunea este un contract solemn și nu se prezumă (art. 2282 din Codul civil).
- Clauza de solidaritate deplină: Verifică dacă în contract este stipulată expres calitatea de fideiusor solidar și codebitor solidar, cu renunțarea explicită la beneficiile de discuțiune și de diviziune (art. 2300 din Codul civil).
- Înregistrarea contractului la ANAF: Înregistrează contractul de închiriere la ANAF pentru a beneficia de caracterul de titlu executoriu direct, facilitând o eventuală executare silită rapidă a datoriilor de chirie atât de la chiriaș, cât și de la garantul solidar.
- Relație strânsă și de încredere: Asigură-te că există o legătură strânsă și ușor de dovedit între chiriaș și garant (de exemplu, părinte-copil), ceea ce reduce riscul ca garantul să încerce să conteste ulterior semnătura sau obligațiile asumate.
Concluzie
Garantul personal (fideiusorul solidar) este un instrument juridic extrem de puternic, dar adesea subutilizat în România din cauza lipsei de informare. Acesta îți deschide ușa către o categorie largă de chiriași tineri și serioși, oferindu-ți în același timp o plasă de siguranță financiară mult mai mare decât o simplă garanție cash de o lună.
Cheia succesului constă în verificarea riguroasă a garantului și în redactarea impecabilă a clauzei de solidaritate în contractul de închiriere.
Articole recomandate pentru proprietari preventivi
- Ce documente trebuie să ceri unui chiriaș înainte de a semna contractul
- Ghidul complet pentru închirierea apartamentelor către studenți
- Cum verifici bonitatea unui chiriaș prin ANAF și BPI
- Cum recuperezi chiriile restante și utilitățile neplătite
- Întrebări esențiale pe care să le pui unui chiriaș la vizionare
Întrebări frecvente
Garantul plătește dacă chiriașul nu plătește chiria?
Da, dar numai dacă este stipulat în mod expres ca fideiusor solidar și codebitor solidar în contract. În acest caz, poți solicita plata direct de la garant, fără a fi obligat să îl dai în judecată sau să îl execuți mai întâi pe chiriașul principal (renunțarea la beneficiul de discuțiune, conform art. 2300 Cod civil).
Garantul trebuie să semneze fizic contractul de închiriere?
Da, obligatoriu. Fideiusiunea este un contract solemn care, conform art. 2282 din Codul civil, nu se prezumă și trebuie asumată în mod expres printr-un înscris (autentic sau sub semnătură privată), sub sancțiunea nulității absolute. Garantul trebuie să semneze contractul de închiriere sau un act adițional la acesta.
Este garantul personal o alternativă mai bună decât garanția cash?
Nu neapărat o alternativă, ci mai degrabă un instrument complementar. Garanția în numerar (de obicei echivalentul a 1-2 luni de chirie) este ideală pentru acoperirea rapidă a daunelor fizice sau a micilor utilități neplătite la plecare. Garantul personal este extrem de util pentru a acoperi riscul de neplată a chiriei pe termen lung, când sumele depășesc valoarea depozitului cash.